Le non parole...

In clipa de fata sentimentul implinirii profunde, pe toate planurile vietii e aproape desavarsit. Nu ne trebuie mult sa ajungem in starea aceasta de euforie, avem nevoie doar de gandul curat si limpede. Nici o monotonie sau umbra de tristete nu va mai putrezi in sufletul nostru daca vom sti sa conservam sentimentul fericirii. Omul desavarsit e omul care a suferit esecuri repetate care l-au distrus si macinat ani la rand, clipa de clipa. Puterea e cea mi nobila avere a omului, puterea sufleteasca, puterea in sensul ei de stapanire de sine si curaj. Curajul e una din caracteristicile puterii sufletesti, una din cele mai ravnite averi. In taina pasilor nostri se afla cele mai tulburatoare intrebari, iar in sufletul nostru cele mai sincere raspunsuri. Raspunzi uneori unor lucruri, dorinte si impulsuri doar din dorinta de a detine controlul, de a conribui prin atitudine schimbarii globale. Schimbarea incepe atunci cand esti capabil sa-ti raspunzi tie in termeni obiectiv subiectivi si celorlali in termeni clar obiectivi. Am cautat in toti acesti ani sa devin mai puternica prin fiecare cadere si lucru pe care il incepeam dar care de cele mai multe ori ramanea suspendat si nefinisat. Durerea si tristetea oricat de pasagera ar fi, te face puternic ca piatra… nu iti da insa nimic din stanchetea si taria ei. Taria ar putea fi si o calitate dar si un defect.Nu socoti clipele ce au trecut, nu aduna zile si ani pentru a-ti cladi un suflet curat ca stropul de ploaie, cauta in viitorul prezent si vei gasi fericirea ce nu ai avut-o, cauta in prezentul de acum, nu in prezentul de atunci, nici in prezentul ce va fi. Ceea ce iti este dat acum nu iti va mai fi dat alta data, si clipa nu ramane decat cu amintirea ei si cu gustul ei dulce amarui. Ce fericiti sunt oamenii care iti zambesc si cata bucurie iti aduc tie acesti oameni, trecatorule batut de viata si de ganduri ! Fericirea din zambetul nedat si netrait e ca o tristete ascunsa, latenta ...ce sta sa izbucneasca din clipa in clipa. Comoara sufletului sta in zambetele pe care ai stiut si ai avut curajul sa le dai oamenilor tristi, in faptele ce au ajutat lumea sa se indrepte si poate chiar si in cuvintele de aur pe care le-ai rostit unor oameni ce nu mai stiau de ei. Cel ce iti va zambi chiar si atunci cand e apasat de viata, acela va sti sa te faca cu adevarat fericita. Soarele a fost intotdeauna sufletul universului si al nefiintei. Lumea pare mult mai stapana pe sine si mult mai fericita. Lumina vine din sufletul oamenilor, si atunci cand aceasta lumina pura o intalneste pe cea cereasca, incepe dansul divin al tuturor entitatilor pamantesti si lumesti. Ai impresia ca totul vibreaza atunci de armonie si pace. Armonia adevarata rezida in pacea sufletelor. Pacea lumeasca este sinonimul puritatii ceresti. Conditia de nefericit a omului este cauza propriilor sale greseli, ale unor greseli pe care omul nu a incercat niciodata sa le crute, sa le vindece. A muri cu sufletul tulburat de pacate inseamna a lasa mult din puterea negativa a metehnelor, urmasilor si copiilor lumii. Nu e dificila intrarea pe poarta adevarului, acolo chiar daca nu va fi cineva care sa-ti deschida usa, cheia nu e dificil de obtinut. Nu e nimeni prea neputincios incat sa nu isi doreasca sa paseasca pe poarta mereu deschisa si atotcuprinzatoare.Adevarul sta adesea in fata noastra si in mainile noastre, dar de multe ori acesta ne scapa printre degete, alunecam pe scarile obscurului ghidati parca de un alt eu, o persoana care traieste in noi si care e total diferita de cealalta. Se sufera atat de mult in lumea aceasta...exista insa oameni care prin bunatatea lor si prin curajul de neasemuit ar avea capacitatea de a schimba lumea si de a o indrepta, dar din nefericire nu intotdeauna binele e cel invingator, nu intotdeauna binele si adevarul ies la iveala ci monstrii scormoniti ai minciunii si ai raului, care au mai multa putere asupra acestei lumi slabe si fara carari. Constiinta curata este obtinuta si prin multa sdraduinta si suferinta. Copiii, prin desenele lor haotice si scrisul numai de ei inteles, vor sa exprime si sa creioneze minunata lume in care sunt stapani, sa lase ca amintire celor care vor inainta in varsta ceea ce ei au simtit intr-un moment de cautare si de inceput de drum. Cei ce nu se arunca in tumultul si in haosul vietii si nu pornesc la drum chiar daca e plin de obstacole si de capcane... nu vor gasi niciodata capatul, poarta cealalta, calea cea dreapta. E atat de multa liniste uneori in sufletul oamenilor incat auzi cum se frang si se contopesc idei si ganduri, auzi necunoscutul cailor strabatute in dorinta de a atinge punctul suprem al existentei. Oare care e varsta in care omul e cel mai fericit si care e fericirea adevarata?